Slide toggle

Have a Question?

Brasov, Romania contact@crichi.ro

Author: CriChi

Cum să desenezi un dinozaur carnivor

 

Săpunieră de ceramică

Cui nu i-ar plăcea să primească o săpunieră creată manual din ceramică însoțită bineînțeles de un săpunel natural cu uleiuri esențiale ?! Săpuniera este realizată în atelierul https://www.facebook.com/bufnitaceramica/ de Teodora iar săpunul este făcut tot de ea, din bază naturală de săpun, ulei de gălbenele și ulei esențial de lemongrass. Miami, îți vine să îl mănânci!!! #everything handmade

Cani de ceramica

Lucrate manual de Teodora cu drag, răbdare și multă pasiune in atelierul Emiliei – Bufnita Atelier de Creatie https://www.facebook.com/bufnitaceramica/

Vă este poftă de o cafea ?

Aventura lui OLI DRAGONUL

Aventura lui OLI DRAGONUL

de Darius B.

—– OLI ——

Oli era un dragon nepriceput la toate. Acum el era la școală. El învăța să se apere de foc cu aripile. Un dragon i-a spus:

– Nu ești deloc bun la asta!

– Eu, din câte văd, nu sunt bun la nimic! a spus Oli.

—— SCÂNTEIE, CEL MAI BUN PRIETEN ——

– Nu fii bosumflat! I-a spus Scânteie lui Oli.

– Nu mă place nimeni pe mine…

– Dar să știi că o să ne placă pe amândoi!

– De unde știi?

– M-am gândit la un plan…

– Chiar?

– Da!

– Ce plan?

– Am pregătit o excursie!

– Ce excursie? a întrebat Oli.

Deodată Doamna învățătoare le-a atras atenția:

– Nu mai vorbiți în timpul orelor!

Cei doi dragoni au tăcut.

Când s-a sunat de plecare, Oli și Scânteie discutau în parc.

– Mai bine haide să plecăm în excursie repede, zice Scânteie.

Oli vrea să își ia la revedere înainte de plecare.

– Nu, mai bine plecăm, spune Scânteie.

– Măcar de la părinți, spune Oli.

– Nu, plecăm direct! Îți dai seama că dacă le spunem, nu ne vor lăsa să plecăm…

– Bine, vom pleca!a răspuns Oli…

– Acum hai să facem bagajele!

După ce și-au făcut bagajele, au plecat. Dar era o problemă- Oli avea aripa lovită…

– Ce o să ne facem cu aripa ta lovită? a întrebat Scânteie.

– Haide să găsim un leac pentru a-mi vindeca aripa, zice Oli.

– Dar unde să găsim un leac?

Oli se gândește (mmmmmmm)

– Haide să mergem la Vrăjitoarea Dragona!

Și cei doi dragoni au mers spre casa vrăjitoarei.

Când au ajuns la casa vrăjitoarei, au bătut la ușă. Deodată s-a deschis ușa pe jumate și Scânteie a strigat:

-Cine e acolo?

Nu după mult timp, o voce a început să vorbească:

-Cine sunteți voi? a întrebat vrăjitoarea.

-Eu sunt Oli, iar el este Scânteie, zice Oli.

-Pentru ce ați venit?a întrebat Vrăjitoarea Dragona.

Scânteie a început să vorbească…

-Am venit pentru aripa lui Oli.

-Ce are la aripă? a întrebat Dragona.

Oli a zis:

-Sunt lovit grav la aripă și nu vom mai putea să mergem într-o aventură lungă.

-Cred că știu de ce leac aveți nevoie, a spus Dragona.

-Ce leac? a întreabat Oli.

-Aveți nevoie de LEACUL VINDECĂRII!

-Care este leacul vindecător?a întrebat Oli.

-Doar că avem o problemă…Leacul este pe cel mai mare raft, iar noi nu îl putem lua, le-a spus vrăjitoarea Dragona.

– Cred că am o idee! a spus Scânteie.
– Ce idee ți-a venit Scânteie? a întrebat Dragona.

– Vedeți piatra aceea mare? Ei bine! Așa vom face: vom lua piatra și o vom pune lângă raft și unul dintre noi se va urca pe piatră și va ajunge să ia leacul de pe raft, a spus Scânteie.

Oli s-a urcat pe piatră, iar după aceea a luat leacul.

Vrăjitoarea Dragona le-a explicat cum să facă astfel încât să îi vindece aripa lui Oli.

Ei au făcut așa cum le-a explicat vrăjitoarea Dragona.

Nu după mult timp, aripa lui Oli s-a vindecat.

——— Oli se întâlnește cu Marele Dragon ————-

Când și-au luat la revedere de la vrăjitoare, au găsit un râu de foc. Oli a zis:

-Cum am putea să traversăm râul de foc?

Lui Scânteie i-a venit o idee:

-Vezi lacul acela cu multă apa? Vom lua în palme cât mai multă apă și o vom turna în râul de foc.

Așa au și făcut…Când au terminat de turnat apa, nu a durat deloc mult timp și tot râul de foc s-a transformat în piatră.

Când au traversat tot râul de foc împietrit, au mai mers și au mai mers până au găsit o peșteră foarte mare.

Scânteie l-a întrebat pe Oli:

-Ne putem face un culcuș în peșteră?

– Ba da, i-a răspuns Oli.

Cei doi au făcut un culcuș. A doua zi Oli a descoperit că peștera este de fapt un tunel. Oli i-a spus și lui Scânteie. Apoi Oli și Scânteie au plecat prin tunel. După câteva ore de mers, au început să găsească cranii și oase.

Scânteie a aflat că oasele și craniile se opresc la mulți km distanță, așa că s-a gândit să zboare pentru că Oli și-a vindecat aripa și ar fi ajuns mult mai repede în zbor.

Așa că s-au pus să zboare. Au zburat ce au mai zburat, până când aproape au ajuns în locul unde și-au dorit.

Când au ajuns acolo unde își doreau, au găsit o ușă gigantică care acoperea tot spațiul de intrare în peșteră. Așa că trebuia să găsească o cheie cu care să deschidă lacătul. Așa că s-au apucat să găsească cheia. Dar cheia nu părea să fie în preajma lor. Așa că s-au dus la un râu și au strâns lut și au meșterit o cheie de măsura lacătului. Iar după aceea au lăsat-o la soare.

Când s-a uscat de tot, Scânteie a dus cheia la lacăt și când a încercat să descuie lacătul cheia s-a rupt în două, dar și lacătul s-a deschis.

La intrarea în peșteră s-a auzit un urlet. Oli s-a speriat deși era încurajat de Scânteie.

– Nu te speria, poate a fost doar un vânt puternic!

După ce au mai mers câteva ore, deodată a apărut o namilă de dragon înfulecând un mic dragon neajutorat.

Oli și Scânteie s-au speriat și s-au ascuns după o piatră.

Lui Oli i-a venit o idee: să sufle foc și acid spre Marele Dragon. Zis și făcut!

Oli sufla acid iar Scânteie sufla foc. Deși Marele Dragon era să îl înhațe pe Oli, Scânteie a suflat foc spre el, iar Marele Dragon și-a pierdut echilibrul și a căzut într-o groapă enormă cu lavă.

Când Marele Dragon a murit, s-au gândit să plece acasă.

Pe drum s-au gândit să se oprească ca să își facă un culcuș pentru că se înnoptase.

Dimineața au plecat la drum, iar peste câteva ore au și ajuns. Când le-au spus părinților și colegilor peripețiile lor, au ajuns renumiți. Iar acum Oli este priceput la toate.

Povestea lui Creieraș

Povestea lui Creieraș

de Alex B 

 —- inspirată din carțile cu ERUS scrise de ALEC BLENCHE

A fost odată un creier pe nume CREIERAȘ, care trăia într-o casa de nor, din cer. Lui CREIERAȘ îi era greu sa facă anumite lucruri – să vorbească în public, să rezove teste sau să gândească rapid. El avea mulți prieteni, dar aceste temeri ale lui nu-l ajutau să iși facă și alți noi prieteni.

 Într-o zi a decis că nu mai poate cu aceste defecte. Atunci el a plecat într-o misiune ca să-și anuleze defectele. A aflat că există MAGICIANUL FICAT care știa să facă vrăji și s-a dus să vadă dacă îl poate ajuta să poată vorbi în public, să rezolve teste și să gândească rapid. A chemat-o pe colega lui cea mai bună inimioara DRAGOSTE, să vadă dacă îl poate ajuta să ajungă la vrăjitor. Dar ea la acel moment era ocupată, așa că i-a dat trei bucăți de sfecla roșie și i-a spus:

– Când ai nevoie de mine, mănâncâ o bucată de sfeclă roșie și eu voi veni!    

CREIERAȘ a plecat și……prima dată a găsit o pădure de bambus. Trebuia să gândească rapid cum să iasă din labirintul de bambus. Din spatele lui veneau șopârle otrăvitoare, rapide care te pișcau dacă te prindeau. A rupt un fir de bambus și, cum era lung, s-a aruncat peste labirint. A învățat din asta cĂ o idee creativă ar putea fi bună și rapidă. Când mergea el așa, a văzut un lup și o veveriță care se certau pe o alună. Toate animalele pădurii se uitau  mirate la ei:

– Eu sunt mai mică și ar trebui să mănânc eu aluna ca să cresc mare,  i-a spus veverița lupului. 

Dar lupul era vegetarian și iubea și el alunele și nu voia să renunțe…

– Eu lucrez în echipa cu frații mei lupi, nu pe cont propriu ca tine! i-a spus lupul veveriței. 

CREIERAȘ, când i-a vazut  pe cei doi, a știut că el trebuie să rezolve acea problemă și s–a dus la ei.

– Ați putea rupe aluna în două și să o împarțiți! le-a spus el.

A învățat din aceasta că cu cât vorbești mai mult în public, cu atât mai repede te poți împrieteni cu ceilalți. Astfel a câștigat doi noi prieteni – lupul și veverița.

S-a făcut noapte și un fluture, de culoare albastru deschis cu buline portocalii și galbene, i-a spus că va trebui să gasească steaua care-l va duce la MAGICIANUL FICAT. A stat ce a stat si, brusc, i-a venit o idee: să o cheme pe prietena lui DRAGOSTEA!

– Să mănânc niște sfeclă roșie…spuse CREIERAȘ . 

Și DRAGOSTEA i-a venit în ajutor:

– Steaua potrivită este cea mai mică și singurică din colț!

Brusc s-a deschis un portal spre MAGICIANUL FICAT. CREIERAS, DRAGOSTEA, veverița și lupul au intrat în portal. Când au ajuns în lumea aceea au văzut un castel. La poarta lui stăteau doi gardieni – plămâni și suflau aer.

-Mă lăsați să merg la MAGICIANUL FICAT! îi roagă CREIERAȘ pe cei doi plămâni.

-Nu vrem! îi răspund aceștia cu încăpățânare.

Primul plămân, pe nume PUFAIE, i-a spus că ar dori un biscuite cu ciocolată, iar cel de-al doilea-fratele lui pe nume AER CURAT i-a spus că el vrea o bucată de ciocolată. CREIERAȘ s-a simțit atunci presat de timp , simțea că era un test de la școală pentru el.

S-a gândit să ii intrebe pe lup și pe veveriță dacă ei au aceste dulciuri, dar aveau doar o bucată de ciocolată.

Atunci CREIERAȘ s-a gândit să facă el un biscuite dintr-o parte de ciocolată și a bagat bucățica de ciocolată între 2 bucăți de sfeclă și a ieșit un biscuite roșu. A învățat că atunci când ai nevoie de ajutor, poți chema un prieten.

Plămânilor le-a plăcut mai mult biscuitele decât se așteptau…

– Poți să treci! i-au spus aceștia lui CREIERAȘ, mulțumiți că și-au satisfăcut poftele.

L-a întâlnit pe MAGICIANUL FICAT și l-a rugat , după toate prin care a trecut să il ajute.

– Spune-mi o vrajă prin care să gândeasc mai rapid, să nu imi mai fie frică să vorbesc în public și să nu mai am emoții la rezolvarea de teste! îl roagă CREIERAȘ plin de speranță.

– Toate probele prin care ai trecut au fost special create de mine, ca să înveți să rezolvi rapid teste și să vorbești în public fără emoții, ii răspunde MAGICIANUL FICAT

CREIERAȘ și-a dat seama că a reușit să facă aceste lucruri, nu chiar de unul singur, dar fără ajutorul MAGICIANULUI FICAT… chiar el a fost propriul magician!

Astfel s-a întors acasă și a fost calm, fericit și ușurat, iar de atunci nu i-a mai fost la fel de greu!

(Povestea a fost inventată de Alex la un atelier cu Anda de la Parinti in Tandem. Prima variantă a poveștii o găsiți pe pagina Andreei Găvenea https://www.parintitandem.ro/aventura-lui-creieras/ )