Slide toggle

Have a Question?

Brasov, Romania contact@crichi.ro

Aventuri cu mama mea

O poveste de Cezara & Cristina Moldovan

-Maria, ti-ai terminat bagajele? Hai, te rog grabeste-te! Am pornit deja masina. Esti gata?

-Mama, stai ca mai trebuie sa il iau pe Bosumflici si nu il gasesc nicaieri.

-Bine, bine dar te rog mult grabeste-te!

– Gata, am venit.

-Hai, te rog, in masina, centura si pornim la drum.

Vruuummmm! Vruuummm! Vruuuummmm!

-Mama, a trecut o ora si mi-e foarte foame, te rog, opresti sa-mi cumperi, te rog, un covrig, te roooooog!

-Maria, mai avem putin si ajungem. Mergem la o cabana sa mancam o supica…nu mai are rost sa mananci covrig ca iti strici foamea.

Turrrrummmm! Phiuu!

-Oh nu se poate! S-a stricat ceva la masina si suntem in plin camp si nu e nimeni sa ne ajute. Ce ne facem, Maria?

-Nu stiu, mami ce sa facem? E deja noapte si mi-e foarte frica! Daca vine un urs si ne mananca?

-Ei, hai sa nu speriem asa, da? Deci nu e chiar atat de grav! Hai sa ne gandim impreuna ce putem face.

-Pai, mami putem sa construim o masina a timpului si sa ne intoarcem in timp, ce zici?

-Daaa, ar fi atat de simplu dar cred ca ar fi totusi mai simplu sa sunam la asistenta mecanica si sa vina cineva sa ne ajute. Hai sa incerc…Aaaa, nu se poooaaaateeee, nu avem semnal la telefon! Vaaai, situatia nu se prezinta deloc bine!

-Mami, mami mereu alegi variantele tale. Sunt foarte plictisitoare si deloc interesante! Hai mai bine sa iesim din masina sa vedem daca sunt ceva fructe pe aici, pe camp ca eu mor de foame, imi si chioraie stomacul!

-Daaa, ai dreptate! Luam lanterna si incercam sa vedem daca gasim vreun adapost prin apropiere.

– Hiii, mami! Un licurici bate in geamul meu si are fata de, de fetiiiita?! Parca ma cheama afara cu manutele ei mici.

-Hai Maria, chiar atat de foame iti este, mama? E imaginatia ta! Licurici cu fata de fetita? Pe bune?!

-Mami, hai si tu sa vezi! Nu te mint deloc! Uite!

-Aoleu, ce asta? Doamne, n-am mai vazut asa ceva! Ce animalut, ce creatura esti tu?

Bizzzzzzz.Bizzzz. Bizzzz.

-Ce vrei sa ne spui tu, mica licurica?

-Stai ca parca ne arata ceva… uite…cu manutele ei mici. Vrea sa mergem intr-o anumita directie? Hai Maria, hai sa o urmam!

-Mi-e frica, mami! Daca vrea sa ne manance?

-Un licurici sa te manance?! Ei, hai, uite ce draguta e! Sigur, uite, ne si lumineaza calea…cred ca vrea totusi sa ne ajute…hai sa avem incredere in ea!

-Uite ce are in manuta ei stanga, un scris pe o frunzulita mica, mica. Daca am avea o lupa, sa vedem ce scrie….

-O lupa? Daaa, aveam lupa acasa…de fapt, stai, stai, stai! Am ceva in geanta, ceva mic, ca o lupa care mareste totusi imaginile. Hai sa incercam sa ne uitam cu ea.

-Hai sa deschidem geamul sa intre licuriciul! Uiteee, imi intinde frunzulita. Da-mi, te rog, mami, lupa.

-Stai sa o caut in geanta! A, uite, uite ca am gasit-o! Poftim, uite-te tu!

-Multumeeesc! Scrie: ur-ma-ti-ma! Urmati-ma! Vrea sa o urmam….

-Pai, in situatia asta, mi-e teama ca alta cale nu exista. Asta e! Este foarte mult mister dar ne lasam dusi de el, nu? Hai, hai, curaj, fetita mea!

Trosc! Pleosc! Trosc!

-Aaaa, uite, uite! Un culcus din frunze foarte, foarte moi.

-Mi se pare mie sau licuricul arata cu degetutul inspre acel culcus? Vrea sa spuna ca aici ar trebui sa inoptam?

– Hi, uite, da din cap! Bine, mai bine ne culcam. Mi-e foarte somn, desi….n-am mancat nimic…Mai bine mananc dimineata.

-Hai Maria, uite, te voi lua in brate, va fi cald, licuricii sunt prin copaci….De fapt, e o noapte foarte frumoasa! Nici nu speram noi sa avem o asa aventura, nu-i asa?

Sfirrr. Sfirrr.Sfirrr.

-Aaa, ai adormit, in sfarsit. Of, fetita mea, te-ai culcat nemancata.

Bizzzzz, Bizzzz, Bizzzz.

-Aaaa, deja e dimineata?! Vai, dar ce repede a trecut noaptea asta! Si totusi m-am odihnit atat de bine! Maria inca doarme. Draga de ea, ce-i dau sa manance acum, cand se trezeste? Ce-i licuriciule, de ce esti atat de insistent? Vrei sa-mi arati din nou ceva? Unde? In directia acea, printre copaci? Dar ce poate fi acolo?Totusi n-as vrea sa o las singura pe Maria. Hm? Aaaa, iti aduci prietenii licurici sa stea cu Maria pana vin eu acolo unde imi arati tu? Bine, bine dar te rog frumos sa ne miscam repede caci eu nu pot sa o las atat timp singura. Hai sa mergem!

Trosc! Pleosc!Trosc!

-Aaa, deci nu cred asa ceva!!! Un cosulet cu fructe de padure?!! Vaaai, voi, licuricii asta ati facut toata noaptea?!!! Ne-ati adunat noua mancare?!!! Vai, dar ce draguti sunteti! Sunteti extraordinari! Vai, ce o sa se bucure Maria! Hai, licuriciule, hai repede la Maria, hai te rog!

Trosc! Pleosc!Trosc!

-Mami, te-ai intors! Eu tocmai discutam cu licuricii…

-Si ce vorbeai tu cu licuricii, hm?

-Pai, mi-au povestit ca le-ar placea sa vina la mine acasa ca sa fie animalutele mele de companie si le-am putea tine in camera cu jungla.

-Ei, stii bine…camera cu jungla este pentru panda si atat si… apoi eu cred ca ei sunt foarte fericiti aici, in padure. Uite, ei ti-au pregatit si o surpriza extraordinara. Mai tii minte ca aseara mi-ai spus ca iti era foarte foame? Pai cred ca foamea nu ti-a trecut, nu? Cred ca ti-e si mai foame decat seara si ia uite ce ti-au pregatit ei! Toata noaptea au adunat fruct cu fruct ca sa-ti faca tie o foarte mare surpriza.

– Hi! Mami, uite, licuriciul care ne-a indrumat pe noi aseara straluceste foarte, foarte tare. Oare ce se intampla? Se transforma?

– Fetita mea, nu e vorba de o transformare. Uite, soarele deja rasare! Este ultima lor stralucire inainte sa se duca la culcare, printre frunzulite, da? Deci este modul in care ei isi iau acum la revedere de la tine. Hai, te rog frumos sa le multumim pentru tot ce au facut pentru noi! Ne-au oferit si un culcus cald si cea mai buna masa de mic dejun pe are am mancat-o vreodata noi doua, impreuna si acum e timpul sa ne intoarcem la masina noastra si sa cautam cea mai buna solutie pentru a ajunge acolo unde trebuia sa ajungem de la bun inceput.

-Oooo, dar mie o sa-mi fie foarte dor de licurici! Macar ma lasi sa le dau un pupic?

-Sigur ca da! Milioane de pupici! Uite, am toata rabdarea din lume. Hai, ia-ti la revedere de la ei.

Smuac!

-Unul pentru tine. Si unul pentru tine. Si unul pentru tine, pentru cea mai draguta licurica din lume.

Smuac!

-Hai mami sa mergem impreuna la masina!

-Bine, bine. Da-mi manuta!

Trosc! Pleosc!Trosc!

-Ha! S-a reparat motorul?!!! Nu-mi spune ca licuricii au facut si asta!!! Vai, deci sunt extraordinari! Nu stiu ce sa mai spun. Am rama fara cuvinte. Maria, sigur n-a fost un vis?

Lalalalalala

Mmmmm

-Neata, Maria! Haide, puiule, suntem la cabana si intarziem la micul dejun. Ce faci?

-Pai si licuricii? Pai si licuricii? Pai si licuriciiiiiiii?

-Ce licurici, puiul meu?

-Licuricii din padure care ne-au dat de mancare si adapost si au reparat motorul de la masina….

-Aaa, licuricii aceia….hm….sigur i-ai visat, nu-i asa?

-Oh nu, totul a fost doar un viiiiis?!!!

-Pai da, dar cred ca a fost un vis fooooarte frumos! Vreau sa mi-l povestesti, in detaliu, la micul dejun, da?

-Sigur, mami! Acum ma imbrac si vin la micul dejun.

   Sfarsit

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *